Despre situația în care nou-născutul nu știe să sugă, sau nu are un reflex de supt îndeajuns de viguros, la ieșirea din maternitate

În general, această situație se rezolvă chiar din maternitate, cu ajutorul sfaturilor medicului, asistentei sau moașei.

Există însă și cazuri foarte rare, în care această situație poate continua o zi-două după ieșirea din maternitate. În această situație, este posibil fie ca sânii mamei să nu fie pregătiți pentru supt, să fie umflați, dureroși, iar laptele să nu iasă prin reflexul de supt insuficient al nou-născutului. În acest caz, este necesar sfatul moașei sau medicului, iar între timp, se poate încerca mulgerea delicată a sânului cu pompa de lapte, până ce canalele galactofore intră în normal, aplicând și comprese calde pe sân.

Alaptarea si mastita

Este posibilă și situația în care unul sau ambii sâni să fie inflamați, roșii, dureroși, cu creșterea temperaturii locale. În acest caz, este vorba despre o mastită - o infecție a sânului – și este necesar tratamentul antibiotic, și oprirea totală a alăptării din acel sân, până la vindecare. Însă, în tot acest timp, laptele nu se lasă în sân, ci se evacuează cu pompa de lapte, și se aruncă. Sugarul este hrănit cu formulă de lapte în acest interval, plus eventual laptele de la celălalt sân, dacă acesta este sănătos.

Sau, o altă situație: este posibil ca mamelonul să fie retractat, și nou-născutul să îl prindă mai greu în guriță. În acest caz, trebuie ajutat să prindă în guriță areola, și nu mamelonul, pentru că oricum, nu este de nici un folos să prindă mamelonul, canalele de evacuare a laptelui aflându-se la nivelul areolei. În plus, acest obicei poate cauza răni și disconfort mamei la nivelul mamelonului. Apropos de aceste răni, și ele trebuie tratate cu ungvente cu antibiotic și calmante, iar între timp, laptele se mulge și se aruncă, iar nou-născutul se hrănește din biberon, cu formulă de lapte.

În general, în toate situațiile în care nou-născutul nu suge bine de la început, nu se renunță la alăptatul la sân, dacă mama este sănătoasă, și nu are contraindicații medicale.

Se insistă cu blândețe, așezând bebelușul în pozițiile cele mai potrivite pentru supt: poziția șezând a mamei (cea mai frecventă), ținând copilul în unghiul format de braț și antebraț; sau mama așezată pe o parte (în caz de rupturi și cusături de perineu).

In acest caz bebelușul fiind ținut și el pe o parte, cu fața la mamă; sau mama stând pe pat sprijinită cu multe perne, ținând brațul pe care ține copilul sprijinit pe o pernă.

Totdeauna, se insistă cu blândețe ca bebelușul să ia sânul, chiar dacă acesta nu pare prea doritor la început. Dar, insistența mamei de a-i pune sânul în guriță, și foamea acestuia, își vor face până la urmă efectul.

Există, desigur, și unele situații particulare: copilul adoarme la sân fără să fi supt suficient, sau dimpotrivă, este agitat, stă mult timp cu sânul în gură, plânge și cere mereu sânul.

Nou-nascutul adoarme la san

Prima situație se rezolvă de la sine, fiind vorba doar de neobișnuința cu suptul, și confortul resimțit lângă trupul mamei. Foamea însă va rezolva situația, dacă nou-născutul este sănătos. Sau, se poate stimula ușor nou-născutul pentru a se trezi, și a continua suptul.

Nou-nascutul este agitat

A doua situație necesită multă atenție, întrucât poate fi vorba de o insuficiență a secreției lactate, bebelușul nesăturându-se, și fiind mereu flămând – din acest motiv având tendința să sugă des.

Nu trebuie așteptată în acest caz scăderea curbei luării în greutate. La cel mai mic semn că bebelușul nu se satură, se cumpără o formulă de lapte pentru vârsta 1 (până la 6 luni), în așteptarea consultației la medicul de familie sau pediatru. Însă, nu se renunță total la sân, dacă mai este fie și o cantitate mică de secreție lactată. Se lasă bebelușul să sugă întâi la ambii sâni, apoi se continuă cu formula din biberon.

Ca regulă generală: nu se suplimentează cu formulă la masa de seară, pentru că în cursul nopții secreția de prolactină este mai mare, și ar fi bine să fie lăsat bebelușul să sugă și noaptea, în ritmul său (de obicei, la 3-4 ore). (Protocolul indicat de Academy of Breastfeeding Medecine).  Desigur, dacă mama nu este prea obosită!

Însă, pot fi și alte cauze pentru care copilul este agitat la sân: flux prea rapid de lapte, sau flux rapid urmat de flux lent, supt lacom cu aerofagie (în acest caz, se poate tapota copilul pe spate și în cursul suptului, întrerupând puțin suptul), reacție la un constituent al laptelui (ex. picant).

Idei pentru calmarea sugarului agitat

  • se pune copilul la sân chiar de la primele semne de foame, nu se așteaptă să plângă;
  • se poate purta copilul într-un wrap sau sistem ergonomic de purtare – chiar și când mama efectuează treburile casnice – acest obicei având efect calmant asupra copilului, și în același timp asupra mamei - stimulând eliberarea ocitocinei (hormonul ce reglează secreția lactată). Purtarea în acest fel a bebelușului poate calma și eventualele colici (lipirea de trupul mamei, poziția ”skin to skin”);
  • un duș călduț sau un masaj efectuat mamei înainte de alăptare, prin efectul relaxant contribuind la stimularea secreției lactate;
  • orice alte metode de combatere a stressului mamei: muzică relaxantă, activități plăcute, respirație abdominală.

Din câte se vede, toate aceste incidente pot fi rezolvate ușor, dacă mama are cunoștințele necesare, sau mai ales, dacă se cere sfatul moașei, asistentei medicale sau medicului la vizita la domiciliu, sau chiar și între vizite, prin telefon la cabinet, în caz de urgență.

 

Tags:

Articol citit de 71 persoane