Rahitismul carențial este manifestarea clinică a unei carențe (deficit) de vitamina D, manifetstată prin tulburări de mineralizare a osului, în perioada de creștere. Necesarul zilnic de vitamina D este de 400-800 Ui/zi.
Exisă mai multe forme de rahitism.
- Rahitismul vitamino-dependent
- Rahitimul vitamino-D rezistent.
Boala apare în primii doi ani de viață, dar poate apărea și în orice altă perioadă a copilăriei. Chiar și la adult există o formă de detreiorare a oaselor (oase mai moi) numită osteomalacia.
Simptome
- transpirații nocturne, palpitații, dureri abdominale, scăderea atenției
- manifestări ale formelor grave, cu lipsă mare de calciu: convulsii, contracturi musculare, spam glotic (al laringelui), țipete, dureri de cap (în cadrul hipertensiunii intracraniene)
- întârzierea creșterii
- mătănii costale (îngroșări nodulare ale coastelor), torace în carenă, deformări ale oaselor craniene
- fontanela deschisă după 18 lunim erupția incisivilor după 10 luni, eupție dentară incompletă până la 3 ani
Cauza rahitismului este, generic, deficitul de vitamina D, care poate proveni fie din:
- profilaxie insuficientă sau absentă începând din maternitate și la vârsta de sugar
- insuficientă expunere la soare, întrucât vitamina D se fabrică în piele sub acțiunea razelor soarelui
- deficit de calciu și vitamina D provenite din aportul alimentar (lactate, pește, ouă, etc.)
Factori de risc
Factorii de risc pentru apariția rahitismului:
- vârsta între 3 luni și 6 ani
- copilul prematur
- anotimpurile reci și neînsorite
- aportul alimentar insuficient de vitamina D
- corticoterapia
- afecțiuni în perioada sarcinii
- boli hepatice (colestaza), renale (insuficiența renală cronică)
- anomalii metabolice ale vitaminei D
- lipsa de calciu
Analize de laborator efectuate pentru punerea în evidență a rahitismului sunt:

- calcemia scăzută sau normală
- nivelul fosforului scăzut sau normal
- calciuria scăzută (calciul în urină scăzut)
- fosfataze alcaline crescute
- nivel crescut de parathormon.
Investigații clinice: - radiografia toracelui, craniană
Măsuri generale de combatere a rahitismului:
- expunere corectă la soare
- profilaxie corectă cu vitamina D în perioada de sugar
- alimentație corectă, care să asigure necesarul de vitamina D
- gimnastică pentru întărirea oaselor – doar sub supraveghere medicală
- tratamentul eventualelor boli care au generat în secundar lipsa de calciu sau vitamina D
- sugarul cu rahitism nu se va așeza în șezut, și nu va fi încurajat să meargă, până la vindecarea bolii – pentru a nu produce deformații osoase.
Profilaxie
Profilaxia rahitismului se face astfel:
- administrarea de vitamina D 1000-1200 UI/zi si calciu in ultimul trimestru de sarcină
- 2-4 picături de vitamina D zilnic sugarului (500-800 UI), începând de la naștere și până la 2 ani, apoi doar în sezonul rece până la 5 ani.
- la prematuri 160 UL/kg/masă și suplimentare cu calciu
Tratament
Tratamentul – se face în spital la început, dacă este o formă gravă, cu produse pentru tratarea complicațiilor sale: almagel, diuretice, corticosteroizi. Tratamentul principal este cu suplimente de vitamina D în formă activă (calcitriol) – recomandat de medicul specialist.
Prognostic
Prognosticul este bun, dacă se tratează din stadiile incipiente. Suplimentele cu calciu și vitamina D vor determina vindecarea deficitelor osului în intervale cuprinse între câteva zile și câteva luni. În cazurile avansate deformările – ex. curbura oaselor picioarelor – se vindecă în ani de zile. Când sunt foarte avansate, nu se vindecă total.
Articol citit de 479 persoane
Acest articol nu are comentarii!