Sarcina este definită, din punct de vedere biologic, drept totalitatea proceselor care au loc în organismul femeii între fecundație și naștere, perioadă în care în uterul matern se dezvoltă mai întâi embrionul, apoi fătul.

Pentru început, trebuie să precizăm cum se calculează vârsta sarcinii, măcar la modul empiric, desigur – întrucât, vârsta reală este evidențiată doar prin ecografie genitală. Dar, întrucat multe mămici cu situatie economică precară, și în special din mediul rural, ajung rar sau târziu să efectueze o ecografie, este bine să avem măcar o noțiune  aproximativă.

Sarcina se socotește începând cu data ultimei menstruații, care este bine să se memoreze. De aici încolo, se numără săptămânile de sarcină, iar in funcție de acestea, și bineînțeles, conform ecografiei, medicul ginecolog va stabili data prezumată (probabilă) a nașterii. În general, nașterea are loc la 38 sau 40 săptămâni de amenoree (absență a menstruației) – cu excepții legate de nașteri premature sau postmature, despre riscul cărora ginecologul vă va înștiința, dacă este cazul.

Pe toată durata sarcinii, gravida trebuie protejată de eforturi fizice și stress. Un efort fizic excesiv, în condițiile fragilității organismului determinată de modificarile hormonale induse de sarcină, poate cauza diverse efecte adverse la făt, și uneori chiar pierderea sarcinii. Chiar și problemele de ordin psihologic (supărările, contrazicerile), pot avea efecte nefaste, întrucât furtuna hormonală din sarcină induce o emotivitate crescută,  și o capacitate scăzută de gestionare a trăirilor și reacțiilor sale.

Alimentatia

Alimentația să fie cât mai echilibrată, cuprinzând toate grupele de alimente, pe cât posibil. Desigur, nu se vor accepta excese alimentare din dorința de a proteja fătul - «să mănânci cât pentru doi» - întrucât efectul nu va fi benefic pentru mamă ; nici consumul excesiv de grăsimi și prăjeli. Cel mai bine este ca gravida să mănânce conform propriului simț și gust, de preferință alimente cât mai naturale. Desigur, se impun precauții speciale pentru gravidele diabetice, sau cu alte boli cronice, care nu trebuie să întrerupă regimul și tratamentul, și în același timp. e bine să ia numai medicamente care nu dăunează fătului – conform sfatului specialiștilor.

Dealtfel, gravida nu trebuie să ia nici un medicament fără să consulte medicul – nici măcar nurofen pentru un eventual guturai asociat. În această privință, este bine de știut că, în caz de viroze sau cefalee (dureri de cap), gravida ar trebui să ia doar Paracetamol, și nimic altceva, până ce va ajunge la medic. În sarcină, majoritatea medicamentelor sunt interzise.

Pe de altă parte, consumul de cafea, tutun, alcool și alte droguri este interzis. Deși cantitățile mici pot părea inofensive, chiar și acestea pot cauza neplăceri fătului. Fumatul poate induce hipotrofie fetală – copii nedezvoltați suficient, și alte efecte asupra organismului nou-născutului, plus nașteri premature și risc de avort spontan. Alcoolul poate determina microcefalie – adică creier subdezvoltat, malformații cardiace și alte tipuri de malformații congenitale. Alte droguri pot determina și ele risc de hipertensiune la copil, nașteri premature, greutate foarte mică la naștere, risc de dependență de drogul respectiv la copil (copilul se naște dependent).

Alt risc pentru evoluția normală a sarcinii îl constituie contactul mamei cu anumiți microbi sau viruși – cum ar fi toxoplasma, virusul rujeolei, rubeolei, etc. - care pot determina și ei malformații la făt. Gravida trebuie ferită de contactul cu persoanele bolnave, chiar și copii, dacă nu a avut boala respectivă în cursul vieții pentru a dezvolta imunitate (apărare).

Aceste precauții este bine să se ia pe tot parcursul sarcinii, deși riscul teratogen (de a produce efecte dăunătoare la făt) este mai mare în primul trimestru (primele trei luni de sarcină).

După cum bine se știe, în primul trimestru de sarcină, pot apărea simptome precum: grețuri, vărsături, stare de rău general, care pot varia ca intesitate de la minore până la importante, impunând repausul total al gravidei. Nu trebuie minimalizate, dar nici dramatizate, în sensul unei totale descurajări. Trebuie știut oricum că aceste simptome sunt trecătoare, iar femeia nu trebuie să ia orice medicament pentru vărsături folosit înainte de sarcină, ci să se adreseze medicului, sau să ia un produs natural, precum pulbere de ghimbir, sau ceai de ghimbir, sau un produs homeopat – gen Nux vomica 5 CH. 

Gravida trebuie să se prezinte oricum la medicul de familie la începutul sarcinii, pentru ca acesta să îi elibereze adeverința de sarcină, și să îi prescrie analizele din primul trimestru, care informează asupra stării de sănătate generală a femeii, și asupra posibilității de a avea sau nu anticorpi (apărare) fata de microbii ce pot induce malformații fătului. În același timp, sau măcar dupa această vizită, ea trebuie sa consulte obligatoriu si un ginecolog-obstetrician, care o va vedea pe tot parcursul sarcinii, va stabili vârsta exactă a sarcinii prin ecografie, și va stabili și în ce fel va decurge nașterea (normal, sau prin cezariană).

La medicul de familie, gravida are obligația să se prezinte la control o dată pe lună în primul și al doilea trimestru, iar din luna a 7 a, de două ori pe luna.

În plus, ea are dreptul de a solicita un consult ori de câte ori starea sa de sănătate nu este satisfăcătoare, în legătură, sau fără legătură cu sarcina. De exemplu, daca capteaza o viroză, sau o infecție urinară.

În apropierea nașterii, femeia care lucrează ca salariat sau în profesii liberale, are dreptul la 126 de zile de concediu medical pre și postanatal, pe care le poate lua începând de când dorește – doar cu obligația de a avea minim 42 de zile de concediu postnatal. În continuare, ea poate solicita statului concediul de creștere al copilului până la 2 ani, sau până la 3 ani pentru copilul cu handicap – fiind plătită cu 85% din media salariului lunar pe care l-a avut în ultimele 12 luni din ultimii doi ani.

Adică, dacă a lucrat cel puțin 12 luni în ultimii doi ani, chiar și cu întreruperi, are dreptul la 85% din acest salariu lunar, și nu numai din salariu. În aceste 12 luni se pot include și lunile de șomaj, concediu medical, pensie de invaliditate, sau concediu fără plată pentru creșterea copilului.

Tags:

Articol citit de 169 persoane